Silvia Ursache-Brega

Silvia Ursache (n. Brega) s-a născut pe data de 26 martie 1957, în satul Drepcăuți din raionul Briceni. După ce și-a petrecut copilăria și a absolvit școala în satul natal cu medalie de aur, în anul 1974 a intrat la studii la Facultatea de Fizică a Universității de Stat din Moldova, la Chișinău. Absolvind-o în 1979, a lucrat în calitate de cercetător la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Științe a Moldovei. A făcut și doctorantura la aceeași instituție.

Devine unul dintre cei doi cofondatori ai editurii „Iulian” în anul 1996. Aici debutează și ca scriitoare, în 1997, cu „Alfabetul Vesel”, o culegere de istorioare hazlii pentru copiii din clasele primare. În 2006, fondează o editură proprie, intitulată „Silvius Libris”. Creația Silviei Ursache este destinată preponderent copiilor. Printre operele sale literare se numără legenda istorică „Dacul”, culegerea de povestiri „Basme scurte, dar hazlii”, culegerea de poezii „Am încălecat pe-o roată și v-am spus-o gogonată”, abecedarele ilustrate „Un abecedar cum găsești mai rar” și „ABC-ul celor mici cu broscuțe și arici”, dar și „Enciclopedia Curioșilor”, colecția „Păcală și Tândală” în 6 volume și altele.

Valeriu Gramațki

S-a născut la Chișinău pe 21 noiembrie 1958. A studiat la Facultatea de Mecanică și Matematică a Universității de Stat „M. Lomonosov” din Moscova, după care a activat la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Științe a Moldovei. În 2006 devine directorul editurii „Silvius Libris”, fondată de soția sa, Silvia Ursache.

Pasiunea față de literatura fantastică l-a impulsionat să scrie nuvelele „Povestea celor trei măscărici” și „Prințesa și bufonul”. Opera sa se remarcă printr-un stil dinamic și ingenios, caracteristic literaturii internaționale SF.

Lidia Hlib

E născută pe 2 februarie 1944 la Ungheni. A făcut studii în filologie la Universitatea de Stat din Moldova, absolvindu-le în 1965. Imediat după universitate, a fost profesoară de limba română la Școala nr. 1 din Cărpineni, Hîncești, timp de un an. A urmat o perioadă în care a fost regizoare la redacția literară a televiziunii de stat (actualmente TeleRadio Moldova), apoi redactoare la teatrul televizat „Prichindel”. A fost secretar literar la Teatrul „Licurici”, cât și coordonator la Editura Uniunii Scriitorilor (1989–1992) și la Editura „Iulian”.

Debutul literar l-a avut în anul 1967, când a publicat în revista „Moldova” miniatura pentru copii Micuța. A continuat să scrie, publicând nuvele în culegerea „Dintre sute de catarge” (1984), cât și proză satirică și epigrame.

Ion Anton

Ion Anton s-a născut pe 3 decembrie 1950 în Ghelăuza, r. Strășeni, în familia țăranilor de origine răzeși Gheorghe și Ileana Anton (născută Donică). A absolvit cu mențiune secția de jurnalistică a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (1977). În anii de studii a activat ca secretar al Comitetului de conducere al Cenaclului literar universitar „Mihai Eminescu”, având, în legătură cu această activitate, câteva „altercații ideologice” cu secția nr.1- KGB. Între anii 1977–1987 a activat ca secretar general de redacție și redactor de secție la săptămânalul „Literatura și Arta”. Începând cu 1987 și până în 1994, este secretar general de redacție și redactor-șef adjunct la revista săptămânală pentru copii și adolescenți „Florile Dalbe”. În 1994 este numit redactor-șef al aceleiași reviste.

Debutează literar în reviste și culegerile colective de versuri „Dintre sute de catarge”. Debutul editorial este marcat de „Vamă pentru speranță”, în 1983, urmat de „Viitorul ca moștenire” (1992).

Claudia Partole

Claudia Partole este scriitoare și jurnalistă, născută la 14 iunie 1955 în satul Cotova, Drochia. În 1972-1977 face studii la USM, Filologie, secția Jurnalistică. A colaborat cu mai multe publicații periodice autohtone. Este autoarea Volumelor: "Mahalaua veselă"; "În așteptarea mamei" (proză); "Are mama fată mare" (versuri); "Un mare calendar pentru tine mic ștrengar" (versuri); "O clipă" (culegeri de eseuri); "Eu sunt"(versuri); "Unde ești, Ren" (dramaturgie) etc.

Traduce povești și basme din limba rusă. Premii şi distincţii: Diploma de onoare „Andersen”, Premiul „Vasile Vasilachi”; în 2010 este laureată a Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun roman.

Arcadie Suceveanu

Arcadie-Vasile Suceveanu s-a născut la data de 16 noiembrie 1952 în satul Suceveni, raionul Hliboca (Adâncata) din regiunea Cernăuți. A urmat cursurile Facultății de Filologie, secția Limba și Literatura Română din cadrul Universității de Stat din Cernăuți (1969-1974). A lucrat ca profesor de limba și literatura română în satul Horbova din raionul Herța (1974-1979) și apoi ca redactor și redactor-șef la Editura "Literatura artistică" din Chișinău (1979-1990), devenită ulterior Editura Hyperion. A fost ales apoi ca secretar și apoi președinte (din 2005) al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România. Din 2010, este președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

A debutat ca poet în anul 1968 cu versuri închinate mamei, în "Zorile Bucovinei". Este foarte apreciat și pentru cărțile destinate copiilor: "ȘTIUca la școală", "Dacă vrei să fii Columb", "Poezii de seama voastră", "Filmul copilăriei" ș.a. De asemenea, a mai publicat cronici literare, eseuri și a tradus din poezia ucraineană și rusă. Selecții din versurile sale sunt incluse în antologii de poezii din România, Suedia, Ucraina, Rusia, Turcia, Macedonia, Franța, Belarus și Italia.

Mihai Cimpoi

Mihai Cimpoi (n. 3 septembrie 1942, Larga, Județul Hotin) este un distins om de cultură, academician român, reputat critic și istoric literar, eminescolog, redactor literar și eseist basarabean. ”Om Emerit al Republicii Moldova”, două decenii ales președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1999-2001, Mihai Cimpoi este autorul unor opere fundamentale, cum ar fi: „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia“ și "Mihai Eminescu. Dicționar Enciclopedic".

Absolvă Facultatea de Filologie din Chișinău (1965), după care devine redactor al revistei „Nistru” (până în 1972) și consultant al Uniunii Scriitorilor. În 1991 devine membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (1992) și membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Vlad Zbârciog

S-a născut pe 20 decembrie 1943, în satul Horodişte, judeţul Bălţi, România. Licenţiat al facultăţii de filologie, secţia ziaristică, a Universităţii de Stat din Moldova (1973), a fost colaborator la ziarele din Briceni şi Drochia (1966-1968), redactor la redacţia literar-dramatică a televiziunii Naţionale (1968-1973), redactor de secţie la revistele „Cultura” şi „Literatura şi Arta” (1973-1991), colaborator, apoi vicedirector al Muzeului Literaturii Române „M. Kogălniceanu” (1998-2006), secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 2006).

A debutat ca poet în anul 1963, iar debutul editorial și-l face în 1976 cu volumul de povestiri şi nuvele „Flăcări albastre, portocalii…”. Din 2000 e membru al Uniunii Scriitorilor din România. În 2010 obține titlul de „Maestru al literaturii”.

Petru Cărare

S-a născut pe 13 februarie 1935 în Zaim, județul Tighina. A absolvit Facultatea de Jurnalistică a Școlii Centrale Comsomoliste din Moscova (1956) și Cursurile superioare de literatură de pe lângă Institutul de Literatură M. Gorki din Moscova (1969). După absolvire, fost redactor la publicațiile „Chipăruș” și „Moldova socialistă”. A fost eliberat din postul ce-l deținea și exilat la Telenești pentru a i se face „reeducare ideologică”.

Prin 1954 a început să publice versuri lirice și satirice dar, deoarece regimul sovietic nu încuraja satira și umorul, debutul editorial al scriitorului a avut loc abia în anul 1962, când a publicat placheta Soare cu dinți. A continuat cu Parodii, Trandafir sălbatic (1965), Stele verzi (1967), Săgeți (1972). La două săptămâni după apariție, volumul Săgeți a fost retras de la vânzare, din motive ideologice, iar Petru Cărare a fost pus la index de regimul comunist. Petru Cărare nu s-a lăsat intimidat, n-a încetat nici o clipă să spună adevărul, a evoluat, consacrându-se ca un scriitor de certă valoare. A fost decorat cu Ordinul Republicii în 2010 și cu medalia „Mihai Eminescu” în 1996.

Nicolae Rusu

Prozatorul şi eseistul Nicolae Rusu s-a născut la 26 februarie 1948, în satul Risipeni, Făleşti. Studiile le face la Institutul Politehnic din Chişinău, Facultatea de economie (1966-1970). În perioada 1983-1985 urmează cursurile Şcolii Superioare de Literatură din cadrul Institutului de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova. Din 1987 până în prezent este director al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor.

Debutează în presa republicană în 1971 cu povestirea Năluca, publicată în revista „Femeia Moldovei”. Ulterior publică proză în revistele „Nistru”, „Moldova”. În anul 1978, în colecţia „Debut”, îi apare prima carte de nuvele Pânzele babei. În anul 2009 obţine Premiul „Simpatia copiilor” pentru cartea Alunel, iar în 2010 – Premiul „Cartea anului”, oferit de Ministerul Culturii pentru cartea Coada iepuraşului.

Titus Știrbu

Poetul Titus Ştirbu s-a născut la 3 iulie 1942 în satul Cenuşa, r. Floreşti. Îşi face studiile la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filologie (1959-1964). Ulterior lucrează ca redactor al emisiunilor pentru copii şi tineret la Teleradio Moldova (1966-1976). Actualmente activează în cadrul Uniunii Scriitorilor din Moldova, al cărei membru este din 1972.

Debutul său editorial se produce în 1973 cu o carte pentru cei micuţi intitulată Satelitul. Chiar de la prima plachetă, Titus Ştirbu se arată atras de universul copilăriei, căruia îi va consacra toate cărţile sale. După ea urmează Lădiţa cu cireşe (1975); Poveste despre pâine (1978); Lenea Cucoană – prinsă-n capcană (1983); Casă din cuvinte (1984) ș.a. E și un parodist excelent, deține numeroase premii pentru parodie și pentru literatură pentru copii. În 2010 i s-a conferit titlul „Maestru al literaturii”.

Vera Crăciun

E născută la 11 iulie 1960 în comuna Tudor Vladimirescu, jud. Galați. Maestră a poeziei lirice, natura este laitmotivul creației sale. Iubește floarea cu sublimul ei, alintă frunza cu simfonia foșnetului ei și respectă oamenii cu frământările lor.

Are un repertoriul foarte bogat de cărți destinate micilor cititori. E autoarea volumelor Meditații și cuvinte (2011), Doruri albe (2012), Strune de dor (2012), Rochița cu buline (2013), Auraș-Fluturaș (2016) și altele.

Lucreția Bârlădeanu

E o poetă născută pe 30 mai 1956, la Tătărăuca Veche, raionul Soroca. A absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău (1979), unde, între anii 1981 şi 1988, a fost lector-asistent la Catedra de limba şi literatura română. Este lector la Catedra de teatrologie şi literatură universală a Institutului de Arte din Chişinău. Şi-a susţinut teza de doctorat în filologie cu tema „Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu”.

Debutează în culegerea colectivă Dintre sute de catarge (1977). În 1988, publică placheta Rouă de cuvinte. Poeziile-romanţe ale autoarei mărturisesc unele tangenţe cu romanţele lui Ion Minulescu, bizuindu-se pe o formulă lirică simplă şi melodioasă, pe o bună tehnică de versificaţie. După modelul „Amintirilor din copilărie” ale lui Ion Creangă, scrie romanul Dealul Drăguței, evocând clipele fericite și faptele năzbâtioase din timpul copilăriei sale.